Povestea dulceții de cireșe amare Râureni

Povestea dulceții de cireșe amare Râureni

Povestea dulceții de astăzi începe demult, tare demult, când fetele cu băsmăluțe colorate încă mai mergeau desculțe la cules. Pe dealurile moldovenești, coșurile de răchită erau umplute ochi cu fructele mici și roșiatice și apoi aduse cu carele în sat, unde bunicile pricepute pregăteau o dulceață pe cât de dulce, pe atât de înțepătoare. Rețeta era, de obicei, secret de familie, un secret pentru care tinerele trebuiau să lucreze serios pentru a-l descoperi, începând cu culesul, curățatul de sâmburi și terminând cu așezatul borcanelor în cămară.

Cunoștințele erau, de obicei, evaluate în funcție de culoarea mâinilor, pentru că năzdrăvanele cireșe amare nu se lăsau cu una cu una două și colorau până la mov închis mâinile celor care îndrăzneau să le scoată sâmburii. Însă rezultatul final întotdeauna merita efortul depus: dulceața de cireșe amare era mândria oricărei gospodine serioase.

La Râureni, am vrut să ducem mai departe această tradiție gospodărească, pregătind o dulceață de cireșe amare care să respecte obiceiurile și rețeta bunicilor. Zeci de ani mai târziu nu foarte multe lucruri s-au schimbat. Culegem cireșele amare de pe dealuri ascunse de pâlcuri de pădure și le aducem la fabrică în coșuri de paie pentru a nu zdrobi fructele amărui. Începem culesul imediat ce s-au copt pentru că atunci fructele au mixul perfect de dulce și amărui care dau dulceții gustul unic.

Le curățăm de sâmburi, bob cu bob. Nici un sâmbure nu scapă de ochii vigilenți și mâinile iscusite ale lucrătorilor noștri, așa cum nici mâinile lor nu scapă de petele movulii, oricât de multe metode de protecție ar folosi. Ne place să credem că intesitatea petelor este echivalentul gustului deosebit al dulceții de cireșe amare: cu cât mâinile ne sunt mai colorate, cu atât produsele de anul acesta vor fi mai delicioase.

Unul din cele mai importante secrete ale dulceții de cireșe amare este timpul de preparare. Trebuie pusă în borcane atunci când aromele înțepătoare s-au temperat suficient, astfel încât să nu fie prea înțepătoare, dar nici să se piardă cu totul. Aici avem ajutor de încredere, pentru că ”Meșterii gustului” știu exact care este momentul potrivit pentru a pune dulceața la borcan. Odată sigilitate, borcanele sunt gata pentru a pleca la drum și a aduce bucurii în case de români de pretutindeni.

Clătite, papanași sau pâine dospită la cuptor, toate sunt însoțitori perfecți pentru dulceața de cireșe amare. Gustul dulce-acrișor o deosebește de celelalte dulcețuri și o transformă într-un deliciu unic, de savurat cu toți pofticioșii din familie.

Postat in Toate articolele

CELE MAI NOI ARTICOLE DIN BLOG